Munteanu Norian

Conform definiției oferită de Cohler și McVary disfuncția erectilă (DE) este caracterizată
de incapacitatea de a ajunge la erecție pentru realizarea actului sexual. [1]
Disfuncția erectilă este o problemă medicală comună, având la nivel global o prevalență
relativ ridicată. Se presupune că până în anul 2025 aproximativ 322 de milioane de bărbați vor fi
afectați de această disfuncție. Conform acestei estimări incidența va crește cu un factor de 2,12
comparativ cu numărul cazurilor raportate în 1995. Astfel, nu poate fi negat faptul că disfuncția


erectilă reprezintă o povară socială și ea impactează calitatea vieții, de asemenea, reprezintă un
factor de risc pentru demență și bolile cardiovasculare.
În cazul DE s-a observat o corelație pozitivă cu înaintarea în vârstă și s-au descoperit mai
mulți factori de risc cum ar fi diabetul și bolile cardiovasculare.
Bărbații care suferă de disfuncții erectile sunt mai predispuși să dezvolte hiperplazie
benignă de prostată și riscul de a suferi de demență crește de 1,68 de ori comparativ cu bărbații
care nu prezintă aceste disfuncții. [2]
Cu toate că înaintarea în vârstă reprezintă un factor important, DE a fost observată și în
rândul tinerilor, totuși, în acest caz este presupusă o etiologie psihologică.
Astfel, putem conchide că avem de-a face cu o problemă care afectează populații tot mai
variate ca vârstă și tablou clinic, iar costurile aferente gestionării acestei disfuncții sunt tot mai
ridicate. [2]
Consumul de pornografie
Consumul de pornografie este în trend ascendent, observăm o creștere de 16,6% din 1975
până în 2012 în rândul bărbaților cu vârste cuprinse între 16-24 de ani, respectiv 22% în rândul
bărbaților cuprinși în intervalul de vârstă 27-35 de ani. De asemenea, toate celelalte categorii de
vârstă, atât în rândul bărbaților cât și în rândul femeilor prezintă creșteri, dar nu atât de
însemnate.[3]
De-a lungul timpului a fost studiat efectul consumului crescut de material pornografic
asupra actului sexual și asupra satisfacției rezultate în urma acestuia. S-a observat faptul că în
urma expunerii repetate la materiale pornografice apare un proces de desensibilizare a stimulilor
sexuali și tendința de a judeca mai critic potențialii parteneri sexuali. În urma acestor procese
consumul de material pornografic devine mai dezirabil decât actul sexual real. Acest lucru a fost
observat atât la bărbați cât și la femei cu toate că pattern-urile de consum sunt diferite. A fost
observată o scădere generală a satisfacției percepute în urma actului sexual ca rezultat al
consumului de pornografie.[4]
Urmând aceste date putem postula faptul că există o corelație între disfuncția erectilă și
consumul crescut de pornografie.
Utilizarea materialelor pornografice oferă constant stimuli sexuali diferiți, astfel,
insuflând senzația de nou, motiv pentru care partenerul sexual nu mai prezintă același interes.
Efectul Coolidge ar putea explica această tendință cu toate că acesta a fost descris în regnul
animal. Practic un mascul prezintă un interes sexual mai puternic atunci când are oportunitatea

de a se împerechea cu parteneri diferiți. Acest lucru are un beneficiu evolutiv
deoarece facilitează fertilizarea mai multor femele și duce la creșterea populației.
Similar modelului animal, stimulii vizuali generează o excitare mai puternică, erecții mai
ferme și o ejaculare mai rapidă, contrariul fiind adevărat în cazul partenerilor reali.
Noutatea stimulilor promovează creșterea dopaminei în nucleu accumbens, declanșând
eliberarea de proteine de legare a elementelor de răspuns cAMP (CREB). CREB reglează
expresia genică a dinorfinei, o proteină care încetinește eliberarea dopaminei, atenuând sistemul
de recompensă. Se crede că aceasta este baza moleculară a toleranței, deoarece sunt necesare
cantități crescute de stimul pentru a atinge aceeași satisfacție. [5] Aceasta ar putea fi o explicație
posibilă pentru care pornografia creează dependență.
Coroborând datele de mai sus putem observa modul în care actul sexual este afectat și
făcând referire la definiția de la început, avem un fundament solid pentru a presupune că
stimularea partenerului real devine insuficientă pentru a avea o erecție fermă care să fie
menținută pe tot parcursul actului.
Discuții
Evident DE este o problemă multifactorială și nu putem să-i atribuim o singură etiologie,
totuși, putem privi adicția de pornografie, dacă nu ca un factor determinant al disfuncției, măcar
ca un factor adjuvant.
Cu toate acestea, efectele pornografiei par a fi reversibile, așa că reducerea consumului,
sau preferabil abstinența, pot restabili sensibilitatea naturală la stimuli. Totuși adicția de
pornografie reprezintă o altă problemă dificilă, așa că simpla sugestie a abstinenței ai putea fi
insuficientă, motiv pentru care se recomandă psihoterapia și promovarea intimității între
parteneri. Aceasta ar putea atenua ambele probleme, atât adicția cât și disfuncția erectilă.

Bibliografie:

  1. Delcea Cristian (2021). Sex-Terapia disfuncțiilor sexuale în Sex-Terapie. Ghidul
    Clinicianului. București: Editura Total Publishing, ISBN: 978-606-9024-72-0, pp
    25
  2. Kessler, A., Sollie, S., Challacombe, B., Briggs, K., & Van Hemelrijck, M.
    (2019). The global prevalence of erectile dysfunction: a review. BJU
    international, 10.1111/bju.14813. Advance online publication.
    https://doi.org/10.1111/bju.14813
  3. Price, J., Patterson, R., Regnerus, M., & Walley, J. (2016). How Much More
    XXX is Generation X Consuming? Evidence of Changing Attitudes and
    Behaviors Related to Pornography Since 1973. Journal of sex research, 53(1),
    12–20. https://doi.org/10.1080/00224499.2014.1003773
  4. Komlenac, N., & Hochleitner, M. (2022). Associations Between Pornography
    Consumption, Sexual Flexibility, and Sexual Functioning Among Austrian
    Adults. Archives of sexual behavior, 51(2), 1323–1336.
    https://doi.org/10.1007/s10508-021-02201-7
  5. Retzler, K. (2019). Erectile dysfunction: A review of comprehensive treatment
    options for optimal outcome. Journal of Restorative Medicine, 8(1).