Șchiop (c. Stepanescu) Nicoleta

Excitația Excitația femeii este un proces fiziologic și pșihologic care se produce în timpul activității
sexuale. Aceasta poate fi declanșată prin stimularea fizică sau emoțională și poate duce la o serie de
schimbări în organism, cum ar fi creșterea fluxului sangvin către zonele genitale și eliberarea de
hormone, precum estrogenul și progesteronul. Excitația poate fi un factor important în atingerea

orgasmului și poate varia de la femeie la femeie, în funcție de dorința sexuală, starea emoțională și alți
factori.
Tulburarea de excitație este un concept utilizat pentru a descrie un grup de simptome care se
caracterizează prin prezența unui nivel crescut/scăzut de dorința sexuală sau preocupare exceșivă pentru
activitatea sexuală. Aceste simptome pot fi fizice, cum ar fi dificultatea de a atinge orgasmul, durerea în
timpul actului sexual, sau pșihologice, cum ar fi obseșia pentru sex sau preocuparea exceșivă pentru
comportamentul sexual. Tulburarea de excitație poate afecta calitatea vieții și poate fi cauzată de o
varietate de factori, cum ar fi probleme pșihologice sau de sănătate.
Debutul tulburării de excitație a femeii poate varia de la o femeie la alta. Unele femei pot dezvolta
simptomele acestei tulburări din copilărie sau adolescență, în timp ce altele pot începe să experimenteze
simptomele mai târziu în viață sau deloc. De asemenea, unele femei pot avea simptome care se
înrăutățesc sau se ameliorează în timp, iar altele pot avea simptome constante.
Cauzele care pot duce la debutul acestei tulburări pot fi diverse: probleme pșihologice (anxietatea sau
depreșia), probleme medicale (diabetul sau boală cardiovasculară), probleme relaționale sau de cuplu.
Evoluția tulburării de excitație a femeii poate varia de la o femeie la alta. Unele femei pot
experimenta o ameliorare a simptomelor cu tratamentul adecvat, în timp ce altele pot avea simptome
persistente.
Intervențiile terapeutice pentru tulburarea de excitație a femeii pot include mai multe abordări:
terapia cognitiv-comportamentală, terapia sexuală, terapia cu medicamente, tratamentul multimodal sau
tehnici de relaxare.
Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) poate fi utilizată pentru tratarea tulburării de
excitație a femeii. TCC se concentrează pe modificarea gândurilor și comportamentelor negative care pot
contribui la tulburarea de excitație. Terapeutul poate lucra cu clientul pentru a identifica aceste
gânduri/comportamente și pentru a le înlocui cu altele mai pozitive. TCC poate ajuta la identificarea și
modificarea gândurilor și comportamentelor care pot contribui la tulburarea de excitație. Terapeutul poate
lucra cu clientul pentru a învăța tehnici de relaxare, de comunicare și rezolvare a conflictelor pentru a
îmbunătăți relația sexuală.

Clientul poate învăța mai multe tehnici de relaxare care pot fi utilizate pentru a gestiona excitația
și stresul. Unele dintre acestea sunt: respirația profundă (inhalând adânc și expirând încet, poate ajuta la
reducerea nivelului de stres și a excitației), meditația (aceasta poate ajuta la reducerea stresului și la
creșterea conștientizării de sine), Yoga sau Tai Chi (aceste forme de exerciții fizice pot ajuta la reducerea
stresului și la îmbunătățirea stării de spirit), imagery-ul sau vizualizarea (acestea pot ajuta la crearea unui
mediu mental relaxant prin imaginarea unui loc sau situație liniștitoare) și tehnica de relaxare musculară
progresivă (aceasta implică relaxarea sistematică a grupurilor de mușchi din tot corpul, care poate ajuta la
reducerea tensiunii și a excitației).
Terapia sexuală poate ajuta la identificarea și abordarea problemelor care pot contribui la
tulburarea de excitație. Terapeutul poate lucra cu clientul pentru a identifica și aborda problemele care
pot contribui la tulburarea de excitație. clientul poate învăța tehnici de comunicare și rezolvare a
conflictelor pentru a îmbunătăți relația sexuală. Terapia sexuală poate include discuții despre dorința
sexuală, problemele care pot apărea în relații și tehnici de stimulare sexuală și de atingere a orgasmului,
poate ajuta la identificarea și abordarea problemelor care pot contribui la tulburarea de excitație. Clientul
poate învăța cum să-și cunoască propriul corp, cum să comunice cu partenerul sau despre nevoile și
dorințele sexuale, poate învăța tehnici de stimulare sexuală și de atingere a orgasmului și poate discuta
problemele care pot apărea în relații.
Terapia cu medicamente poate include utilizarea unor medicamente pentru a trata problemele de
sănătate care pot contribui la tulburarea de excitație și utilizarea unor medicamente pentru a îmbunătăți
funcția sexuală.
Psihoterapia de cuplu poate fi utilă în cazul în care tulburarea afectează relația de cuplu,
deoarece poate ajuta la identificarea și rezolvarea problemelor de comunicare și de intimitate care pot
contribui la tulburarea de excitație. Terapeutul poate lucra cu ambele persoane din cuplu pentru a-i
învăța cum să-și dezvolte abilități de comunicare și de rezolvare a problemelor, care sunt esențiale pentru
o relație sănătoasă și satisfăcătoare sexual. Terapia poate include, de asemenea, discuții despre dorința
sexuală și probleme care pot apărea în relații, cum ar fi problemele de încredere și problemele de
intimitate.
Este important să se țină cont că tulburarea de excitație nu este o alegere personală, ci este o
afecțiune reală și poate fi tratată. Tratamentul poate fi necesar pentru o perioadă de timp și poate necesita
modificări în funcție de evoluția simptomelor.

Bibliografie:

  1. Delcea, C. (2021) – Sex-terapia disfuncțiilor sexuale în Sex-terapia. Ghidul clinicianului. Ed. Total Publishing, Bucuresti.
  2. Enachescu, C. (2003) – Tratat de psihosexologie. Polirom
  3. Stephen B. Levine, Candace B. Risen, Stanley E. Althof (2003) – Handbook of Clinical Sexuality for Mental Health Professionals-Brunner-Routledge